Bătaia este ruptă din rai!

      Sunt fascinat de perioada interbelică. De România Mare, de monarhie… Și atunci m-am gândit că-i pot inspira cumva pe cei implicați în crosul după ciolan. Ciolan fără varză! Varza nu este bună în ecuaţie. Care-i varză în alegeri a mardito. Poţi fi doar ardei iute, usturoi sau ceva de genu asta. Altfel mai faci pe planuri încă patru ani. În perioada interbelică era obiceiul ca unul mai bun de ochi să stea în pod de unde se chiora la alegătorul din cabina de votare să vadă pe cine votează. Vot secret! Dacă nu vota bine îi presăra făină în cap. Când ieşea afară indisciplinatul era remunerat cu circa 23 de pumni şi de picioare, astfel încât putea să se odihnească o săptămână. Omul era bun de concediu. Dacă era agricultor putea declara sezonul încheiat. Cred că asta ar fi cea mai buna mişcare a partidelor politice. Bagi un pârâcios în pod, faci o gaură în tavan, îi dai un ochean sau o lupă şi cumperi un kil de făina. La poartă plăteşti vreo patru de ningia şi nişte şaolini şi gata. După faptă şi răsplată. Să mai meargă la vot a doua oară dacă-l ţin arcurile.

       Sunt bun ca sfătuitor politic. Așa că fraților vă sfătuiesc să faceți precum un candidat în 1927 care a promis ploaia la Hala Traian: Da domnilor, vom avea ploaie. Am organizatără pe mâine o procesiune. Care din opoziţie s-a dat cu idea să facă aşa ceva? Uralele la greu. Ăsta vorbește direct cu Sfântul Ilie, și-or fi spus alegătorii. Are pile sus! Ăsta da om. Aduce și ploaia și bunăstare. Dacă se enervează poate să facă să ningă. Politicianul l-a supărat pe Dumnezeu. Zic ziarele compilate ca a zăcut la pat ca prostu lovit taman de insolaţie. Parcă-l aud cum se ruga plin de râvnă: Dădăloaie, loaie, Doamne dă să ploaie… Auzi tu! Promiţi ploaie şi te bate Dumnezeu cu insolaţie… Păcătos sadea! Ce dacă? Nu despre asta este vorba. Importantă este lecția dată descendenților. Bă fraților, promiteți și voi că vorbiți la timpul probabil. Dați-vă meteorologi. Să vă aud cum strigați: Alegeți-ne că plouă cu cașcaval de vă udă în gură! De nu ne dați votul vă belește canicula…

      Un rol important în alegerile interbelice îl aveau "mardeiaşii electorali". La alegeri băteau dușmanii în plină stradă precum covoarele soţul supărat că nu poate să meargă la meci de covoarele muierii. Le dădeau papară din belșug. Cu bâtă și cu discreţie serveau la discreție felul unu ciomag, felul doi par și felul trei rangă. După cum le cereau şefii de partid. Unii nu mai ştiau pe cine este sănătos și pe cine nu să bată. Vezi cazul lui Nae Cap de Fier. Individul, nu prea intelectual cu scăfârlia, avea dileme mari. Spicuim: Nae Cap de Fier e dezorientat. În mai puţin de doi ani a servit trei partide. E descumpănit, dacă şi ăştia se cară peste un an? Cert este că obiceiurile s-au conservat mai bine ca păsula la borcan, dar s-au stricat vremurile precum conservele de pește.  De pește stricat! În Arad și aiurea cu vreun deceniu în urmă chiar aveau interlopii de lucru. Pe bani buni zic gurile rele. Precum acel Nae Cap de Fier, contemporanele Cefe Late locale mergeau seara la vânătoare de antipatici. Problema era când se întâlneau între ei. Dar și atunci erau celulare și se stabileau trasee ca să nu pice de proști. Ziceau: Ce facem? Ne tăiem pentru ăștia? O tempora, o mores… Nu mai merge cu cafteala. Afişele se rup doar noaptea, pe furiş. Sau se desenează tot felul de mustăţi şi organe în dreptul gurii.

      Constantin Bălăceanu Stolnici, adolescent acum aproape un secol, susţine că citea în ziare, la moşia lui din Argeş, despre bătăi şi fraude electorale. În alegerile din 1930 şi ceva, se spunea că au fost 90 de răniţi şi şase morţi. Or fi murit de hepatită săracii… Au îngurgitat sarmale cu cucută. Acelaşi Stolnici mai zice că erau pline ziarele de contestaţii şi de acuzaţii de fraudă, se crea un balamuc care ţinea vreo câteva zile, după care toţi uitau şi îşi vedeau de ale lor. Balamuc avem si azi. Fraude nu mai sunt. În Romania a disparut de mult hoţia. Acum la noi homo politicus este mai preacinstit ca patriarhul Terente al Chinei. Este prea naiv. De aceea sper ca sfaturile mele să-l ajute să fie mai cânios. Are nevoie!